Sa iau omul…

•June 20, 2018 • Leave a Comment

Sa iau omul, sa-l izbesc de existenta, de existenta umana, pamant, amplificarea sensului “a trai”. Creatie demiurgica… a trai. Un sens cautat in existenta “a fi”. Atunci obiectivitatea ii va fi dezintegrata subit in creatia realitatii de lut uscat inecat deseori in amaraciunea putreda a apei sarate din el.

In crepusculul intunecat de soare, se va reflecta animalitatea, puritatea patata de mizeriile timpului. Va pieri sufletul christic constientizat intotdeauna in consens de monade iluzorii?

Complexitatea umana, acum tarata cordial in imagini adanci de retina virtuala, va deveni gandul metafizic dizolvat sublim in stanci secate de tarana impietrita.

Apa din el il va ineca in aburii incandescenti ai respiratiei sacadate, intrerupta de izbucniri impulsive de sentimente patetice, blazate, apoi in regret si resemnare iminenta.

Sa fie sugrumat de suferinta eterna?

Sa moara…

Pura evolutie in vid, ramane clipa care acopera cu cenusa, racla din nucleul ardent al vietii.

Un nou inceput

•March 18, 2018 • Leave a Comment

2018 e aici si este cel mai important an din viata mea – a noastra!

Sunt insarcinata in luna a patra si pana acum m-am simtit fenomenal de bine. In trecut, ma speriau povestile prietenelor mele legate de sarcina si de suferintele cu care ea venea la pachet si le dadea peste cap viata. Eu vedeam aceasta experienta doar prin ochii lor, nevazand decat elementele negative, caci atunci cand te plangi altora, exact asta faci, nici o bruma de pozivititate nu mai ajunge la ascultator! Si e pacat!

Vorbim aici de posibilitatea de a aduce pe lume un copil, pe scurt o minune…nici acum nu imi vine sa cred ca pot in primul rand sa fac asta si in al doilea rand, simt ca etapa asta a vietii se deruleaza exact in momentul cand trebuie – sau cel putin asa simt eu.

Iar asta ma face si mai fericita.

Dar daca este sa gasesc o nemultumire legata de sarcina actuala, va spun eu care este! Este nemultumirea ca nu ma plang tot timpul altora! ūüôā

Ma comport ca un om normal, mananc normal, ma simt normal. Nu ma deranjeaza niciun miros, fie el de mancare sau un oarecare parfum care ma trazneste pe strada sau intr-un restaurant.

Nu am greturi si imi vad in continuare de activitatea de la birou si de acasa. M-am rugat lui Dumnezeu sa imi dea o sarcina usoara si un copil sanatos si mi-am impus in gand ca se poate si trebuie sa ma simt bine, ca nu imi va fi rau deloc, iar eu acum sustin sus si tare ca a contat foarte mult aceasta atitudine pozitiva. Cred cu tarie ca avem o mare putere pe care o putem folosi in scop constructiv si cu efecte puternice asupra psihicului nostru. Iar de la psihic pana la fizic nu este decat un gand! Dumnezeu ne da acest ajutor tuturor, trebuie doar sa fim constienti ca este ceva real si nu o doar poveste inventata.

Primul trimestru pentru mine a trecut foarte repede, dar cu mai multe emotii spre sfarsitul lui, cand de abia asteptam sa trec in luna a patra sa scada sansele unor probleme legate de o eventuala pierdere de sarcina.

Asa cum spuneam, nu s-au schimbat multe lucruri, dar am avut in vedere urmatoarele:

  • am mancat preponderent organic si cat mai sanatos
  • m-am odihnit cand am simtit nevoia
  • am luat in continuare vitaminele prenatale, iar de curand am inceput sa iau calciu, magneziu, zinc, si picaturi de vitamina d cu K2
  • cand m-a durut stomacul, deci cred ca au fost doar 1-2 dati, am luat praf de slippery elm dizolvat in apa
  • am facut o vizita nutritionistei mele care mi-a prescris cele de mai sus si m-a indrumat sa continui cu actuala dieta: fara gluten si lactate, cu limitarea zaharului artificial si al alimentelor de natura artificiala pentru a mentine sub control inflamatia
  • am inceput folosirea uleiurilor de corp pentru burtica in fiecare seara pentru a preintampina aparitia vergeturilor
  • daca m-a durut capul am rezistat fara a lua vreun medicament si in schimb am baut mai multa apa stiind ca asta ajuta foarte mult
  • am monitorizat in fiecare luna analizele pentru tiroida – eu am tidoida autoimuna hashimoto – deci a trebuit sa modific un pic medicamentatia sub indrumarea unui endocrinolog
  • nu m-am enervat cand am observat ca ma trezesc in fiecare noapte pentru a merge la toaleta. M-am obisnuit cu noua rutina si acum profit sa imi iau medicamentele pentru tiroida inainte de a ma baga din nou in pat. Macar stiu ca asa nu le mai uit!

De distractie am inceput sa construiesc o lista cu nume de tot felul. Cum aud un nume care mi se pare ca suna interesant, cum il trec pe lista. Nu stau prea mult pe ganduri, e un fel de brainstorming, ca o cutie in care arunci la intamplare idei pentru o noua afacere. Pun pariu ca la sfarsit 99% din nume nu mi se vor parea deloc interesante!

 

 

Companiile low cost

•February 23, 2010 • Leave a Comment

Oooo, daaa, ce minutata desfatare!! Si totusi cata prabusire…sau asta nu e un cuvant de folosit in zbor?

Ultima data cand am fost nevoita sa merg acasa a fost anul trecut prin iarna. Am zburat cu Ryanair si Wizzair. Partea cu Wizz este cea mai MOV, una pe care nu o voi uita prea curand. Imbarcarea tarzie, care nu poate face decat deliciul celor in chestiune este de regula doar inceputul acestei aventuri care se continua pe toata durata zborului.

Poate nici Ryanairul nu a fost atat de deplasat cand a anuntat ca studiaza posibilitatea introducerii  locurilor in picioare, pentru ca, ei bine, se poate!  Dupa ce ne-am urcat in avion, am fost intampinati de 2 mutre foarte acre(sau poate gresesc, o fi fost din cauza culorii vinetii in cauza) care cred ca au urat ultima data cuiva un voiaj placut insotit de un zambet  cand exersau in fata oglinzii inainte de absolvirea cursurilor de insotitor de bord. Ei, da, la asemenea comportament mare mi-a fost mirarea sa realizez ca acestia erau romani! Stupefiata, si imbrancita, ca doar eram in intarziere, pornesc sa-mi caut un loc, dar vai! o alta surpriza! in fata mea erau inca vreo 10 insi care incercau aceeasi manevra! Iata suntem uniti nu doar la minte, ci si la trup, facem toti acelasi miscari disperate de a indesa valiza de mana in compartimentul ticsit de bagaje care depaseau nu numai bunul simt la dimensiune dar si regulementele de zbor. Nici un progres in acest sens, nu se poate inainta, insa  in pofida acestui lucru,la bordul aeronavei continua sa apara noi figuri, care mai de care mai stresate si agitate. Da, ni se spune ca trebuie sa ne grabim, sa ne asezam ca avionul se pregateste de decolare.  Ei, doar n-o sa porneasca avionul cu noi in picioare! Va inselati amarnic.

Culoarul ticsit de oameni care molfaiau prin bagajele “sus puse”¬† aducea mai mult a culoarul unui tren accelerat pe ruta Iasi -Bucuresti intr-o zi de duminica, pe la amiaza. Lipseau papornitele de rafie, fumul de tigara, si animalele urcate cu biletul:” da` nu merg decat o statie, bre!”, in rest le aveam pe toate.¬† Avionul se pune in miscare. Si acum ma intreb oare nu ar fi folositor pilotului un set de camere amplasate in avion pentru a vedea ce se intampla cu calatorii?

Nici o urma de insotitor de bord, probabil erau ocupati cu primirea calduroasa a calatorilor. Unul din noi a gasit loc pentru bagaj, si respirand victorios, a realizat ca incepea o noua batalie pentru gasirea unui loc. Imprejurarile semanau parca prea mult cu serviciile oferite de CFR, oare se vand mai multe bilete decat locuri in avion?

Daca sunteti printre cei care, zburand cate 2, va asezati lasand un loc liber intre voi, ganditi-va numai¬†ce poate trece prin mintea cuiva care nu isi gaseste loc datorita unora care nu au “chef” sa stea langa un strain. Uitati-va mai bine, randul e facut din¬†3 scaune, iar la mijloc nu e culoar sa fie liber!

S-ar putea spune lucruri mult mai urate, dar ma abtin. De ce ? Pentru ca data viitoare cand voi zbura va fi la fel, sau poate mai rau.  Cert e ca in timp ce avionul incerca sa ajunga in pozitia necesara decolarii, mai multi romani au fost tintuiti pe culoar la mila celor care nepasatori ocupau cate 2 scaune sau care avand bagaje mai mari decat ar fi trebuit au ocupat din spatiul cuvenit altora.

Asa ca daca vreti sa va simtiti ca acasa, zburati cu Wizzair!

Moldova lui Belbin si Agosto

•February 22, 2010 • Leave a Comment

The ice dancers Tanith Belbin and Benjamin Agosto of the United States did not even know where Moldova was when they signed up to perform a Moldovian folk dance in the original dance this season

….says the New York Times Blog

 

…and yes they were true!

¬†¬†¬†¬†¬†¬†¬†¬†¬†¬†¬†¬†¬†¬†¬†¬†¬†¬†¬† Tanith Belbin and Benjamin Agosto,¬†one of the pairs representing America at the Vancouver Olimpics presented a folk dance at their free programe… As I was watching it today- I am always in delay since I`m in the UK and I have to see things the second day after they happen- I had the feeling that I heard that particular song before. It didnt take me long to realise that it was the famous “Ciocarlia” by George Enescu, the Romanian composer. I took a moment to think: well, then what is the link between the Moldavian folk¬†dance that they presented and the Romanian music that I was hearing?¬† As far as I can remember Enescu was born in the eastern part of Romania called¬†Moldova, which is not a country in itself, but rather a¬†regional part of the country. I guess you couldn`t call Bavaria a country, would you???

¬†¬†¬†¬†¬†¬†¬†¬†¬†¬†¬†¬†¬†¬†¬†¬† I wonder if this is the¬†logic used when choosing the music for their programe? Were they advised by a 12 year old? Well I found out it was their coach who did that…so no mistake there. Se pare ca sunt antrenati de rusii Gennadi Michailovitch Karponossov si Natalia Linichuk, care probabil au invatat de la Mama Rusia ca Moldova este un colhoz rusesc.

Intr-un interviu (http://www.skatetoday.com/news-64-0-0-0–.html)¬†patinatorii spun:

The dancers are using ‚ÄúMoldovaneska‚ÄĚ for their country/folk original dance and ‚ÄúAve Maria‚ÄĚ and ‚ÄúStabat Mater‚ÄĚ for their free dance.

‚ÄúOur original dance is music from Moldova,‚ÄĚ Belbin said. ‚ÄúWe wanted to do something European because we went Western the last time the folk OD came around. We also needed something very fast with a lot¬† of energy to show our ability and also contrast to our free dance.‚ÄĚ

‚ÄúNatalia brought the music to us but it was Gennadi’s idea to use the Moldavian style of dance,‚ÄĚ Agosto noted.

                 No ofence, but the term Moldavian refers to our neighbour country Moldova, at one point part of Romania.  It is a worlwide competition, these people should to their homework and do some googleling before asuming things that don`t exist. They might end up offending nations and brake the peace of the Olimpics.  Problema este ca un cunoscator al istoriei Romaniei (nu spun neaparat roman ca s-ar putea sa nu se aplice) ar sesiza diferenta dintre Moldova de peste Prut si Moldova cea migratoare spre taramurile napoletane, altfel o privire din afara ar face ca prezenta Prutului sa fie inexistenta. Nu putem aplica principiul apartenentei regiunilor romanesti asa cum Toscana poate fi atribuita cu pare usurinta Italiei, (deh, suna a ceva italian, nu?) pana nu putem fi siguri ca Romania are un brand in adevaratul sens al cuvantului. Dar despre brandurile de tara, alta data.

                   Un alt exemplu ar fi cel al rusilor aborigeni, care desi au obtinut un punctaj bunicel au fost criticati pana si la costumatie!

Critic, deci gresesc

•February 20, 2010 • Leave a Comment

Avem tendinta cateodata sa vorbim despre ceea ce nu stim. De exemplu barbatii scriu despre femei iar femeile despre barbati. Cand scriem, acesta este un exercitiu al constatarii si al inversei retrospectii. Scriem despre ceea ce inca nu cunoastem dar tindem sa demascam si sa¬†dezbracam de false presupuneri insasi natura noastra…. Cu toate astea, cititi tot ce va pica in mana! Doar asa veti putea deveni critici. Pacat ca adesea uitam sa indreptam critica si catre noi…

Muzica anilor `70

•February 8, 2010 • Leave a Comment

Da, muzica!

Ma enerveaza faptul ca suntem sufocati de “zgomote”. Trebuia sa fiu copilul anilor `70, ce bine ar fi fost… am uitat sa precizez ca in acest caz nu trebuia sa ma fi nascut in Romania. Nu ca as regreta asta, nicidecum! Pentru asta trebuie scrisa o alta pagina, fiind o discutie mult prea elaborata.¬† Dar trecand la subiect, sa zicem ca m-as fi nascut prin Anglia, si daca as fi avut vreo 25 de ani prin`70 poate m-as fi dus la un concert de-al Beatles-ilor in Londra.¬† Poate ca n-as mai fi avut acum regretul ca nu am nici macar un disc de vinyl cu ei….dar am recuperat si am acum in calculator toata discografia lor.¬† Sunt fascinata, dar pacat ca pentru anumite lucruri ne nastem intotdeauna prea tarziu. Mai jos sunt cateva clipuri de pe youtube cu¬† “The Beatles” si “Wings”. Merita!

And I love Her

 

 

She`s leaving home

 

Silly Little Love Songs (Wings)

Manifest impotriva lenei

•February 8, 2010 • Leave a Comment

 

Renuntarea este doar o functie a pasivitatii denumita popular lene. ne este foarte cunoscuta inca de la inceputul vietii si ramane aproape de noi, constant, pe tot parcursul ei. lenea are o teorie a functionarii in mod invers proportional cu viata insasi. altfel spus, viata este suma tututor lucrurilor pe care nu le-am dus la bun sfarsit datorita comoditatii. asadar ce mai asteptam? nu mai faceti liste. nu le veti respecta. listele se fac pentru lucrurile care trebuiesc facute dar care nicodata nu vor fi facute la timp. incercati, macar incercati sa traiti. renuntati la tot ce e rau sau face altora rau. renuntati la lene.